Some things will never change

Habar n-am cum se scrie nem tudom ala, dar ma gandesc la “nu stiu” pe ungureste.

De parca nu am avea ce sa vedem si la noi in tara, ne-am urcat in masina cu directia Haiduslobozlo, undeva prin Ungaria. Bineinteles ca nici asta nu stiu exact cum se scrie, pana la urma conteaza mai mult cum se aude.

Dupa 4 ceasuri de batut drumuri romanesti, trecem pe la Bors, si ajungem in surprinzator de curata Ungarie. Ne taram pana in statiune, dam de centrul asta de apa termala, bazine, tuburi, nebunii, ne facem curaj si intram la zamuiala.

Stam cat stam, nu ne place, plin de batrani, plin de romani, prea putine fete faine pentru baieti (eu, insurat, inchideam ochii, jur!). Unde dracu’ sa mergem de aici? Dam de o batrana romanca atotstiutoare, si ea ne zice ca la Debrecen e un parc pentru tineri , cu tunele si nebuneli pentru varsta noastra (ui poza). Prima oara mi-a venit in minte: Debrecen… Bulaaaan. Nici vorba. Ne strangem hainutele, ne stergem pe copite, hai in masina cu directia casa lui Bulan.

Ajungem in orasul fermecat. Aici e za problem. Nu stiam cum sa ajungem la Aqua Park. Am intrebat jumatate din populatia orasului de parcul ala, nem tudom pularom. Bine, aveam in fata un var care tocmai de la Londra a venit, in vacanta, in Romania, asta tot intr-o engleza de aia din filme.

Hai, Aqua park? ????!!!! Swim? ??!!! Water? ???!!! aia zici ca avea handicap de gradul unu si nu-si putea deschide gura. Pai vorbeste, tu vaca, ca doar Aqua Park stii si tu ce inseamna, ca asa scria pe un panou mare. Stiu ca acum va ganditi ca de ce nu ne-am luat dupa panoul ala, pe ala scria doar inainte, 8 km. Am mers vreo 20, mai aveam un pic si dadeam de Dunare, dar nu de Aqua Park.

Dupa vreo 10 persoane intrebate, dam de unu care vorbea engleza. Zici ca am vazut un evreu care se spala in cada lui Hitler. Asa ceva nu era posibil, ungur care sa vorbeasca engleza? Am si vrut sa-l pun sa-mi zica cateva propozitii in ungureste, sa ma asigur ca e de-a lor. Si zice asta left, left, right, right, si tot inainte. Pe dracu. Dupa indicatiile GPS-ului ungur care stia engleza am ajuns langa un parc, cu nasul intr-o statie de tramvai. Apuca-te Andrei si intreaba pe acolo. Cacat, nimic. Intreaba astia o doamna, aia isi intreaba fiica, se pun ele pe povestit. Cred ca se consultau in legatura cu ridichile alea din piata, nicidecum de niste bieti 4 homosexuali care vroiau si ei sa ajunga la un Aqua Park. Dupa stau vreo 5 minute si isi dau seama ca de la marketul din colt ar iesi mai ieftin daca ar lua drojdia aia, se intorc catre noi si spun acelasi: hmm nem tudom.

Cine credeti ca ne putea ajuta dupa atatea cautari? O familie de somalezi romani, bineinteles. Zic astia sa mergem dupa ei, foarte tacticosi si plin de ochelari pe ochi. Era familia Ocheada. La doar 1 km de locul intalnirii, rasarea un frumos parc acvatic. Uau, ce frumos e la oras…

Deci 15-20 de unguri intrebati, doar unul care stia engleza. Ce sa cred, ca astia is mai batuti in cap decat noi, sau ca ei nu sunt asa stresati sa o invete cu gandul ca poate le ajuta cand se angajeaza?

Related posts:

1. Gsp pe engleza

Etichete: ce n-avem noi, romani