Some things will never change

Chinezu e un domn pe care-l admir foarte mult si de care sunt sigur ca e un tip fain si IRL. Si aici ma opresc cu introducerea, am spus chestia asta doar ca sa nu creada vreun bou ca am ceva cu el prin prisma intrebarilor puse. Dar asa stiu eu sa intreb, direct si apasat. Am zis in titlu ca e un fel de interviu pentru ca eu sunt la redactie, el e prins cu treaba, ne-am conversat putin pe messenger.

Cati oameni iti vin zilnic de pe twitter? dai si de 3-4 ori acelasi link catre un anumit post de pe blog
Intre 200 si 300, depinde de zi si de prostiile pe care le scriu (caci, evident, lumea vine buluc mai mult la prostii decat la, putinele, chestii inteligente pe care le scriu).

Nu te-ai gandit vreodata ca esti putin cam stresant pe twitter? sau cui nu-i place, sa nu te mai urmareasca?
Evident ca sunt stresant. Dar aia e si ideea cu twitterul. Hai sa ne intelegem: eu folosesc twitterul ca instrument de comunicare. Punct. De unde componenta de stresare evidenta. Si imi asum riscurile pe care le presupune stresarea unora sau altora. Pe de alta parte, e atat de simplu pe twitter sa imi inchizi gura, nu ma urmaresti si gata. Faptul ca ma urmaresc, totusi, destul de multi inseamna, dupa capul meu, ca nu sunt chiar atat de stresant pentru ei cat sunt pentru tine.

Acum un an, foarte putini oameni stiau de chinezu. acum esti unul dintre cei mai activi oameni din online-ul romanesc. de unde ambitia asta?
Ambitie? Prea putin. Necesitate, mai bine zis. Ce dracu de ambitie e asta sa iti petreci ore bune in fiecare zi raspunzand la zeci de mailuri, cu propuneri care mai de care mai nastrusnice, ca sa nu le zic altfel, sau sa traga nu stiu cati de tine in nu stiu cate parti? Deci, trust me, nu e ambitie. Atata doar ca am inceput sa investesc in online cu sportlocal.ro (si sper sa mai intru si cu altele), moment in care mi-am dat seama ca brandul chinezu m-ar ajuta. Si pac, am facut o strategie in capul meu, de care m-am tinut. Si am devenit si io unu’ cat de cat cunoscut…

Care aduce mai multi bani: sportlocal sau chinezu.eu?
Daca ma intrebai acum 1 luna, iti spuneam chinezu. Dar acuma… Sa ma mai intrebi peste vreo 3 luni…

Prin intermediul blogului si al contului de twitter ai intalnit zeci (poate sute) de oameni. Cati dintre ei ti-au ramas prieteni buni? Pe cati te poti baza in orice moment?
Asta este partea cea mai fantastica, daca imi permiti gradul de comparatie , la joaca mea cu onlineul. Faptul ca am cunoscut niste oameni cu care am legat prietenii. Uite aiuritoare experienta cu #DreamTeamRO, aparuta total din intamplare. Nu mai zic de foarte mulţi amici pe care mi i-am facut. Evident ca am dat reciproc si cu mucul in fasole in cazul unora, dar, na, avand in vedere ca sunt un pic cam lovit cu pucul, ma mir ca nu au fost mai multe cazurile astea… La asta cu bazatul in orice moment, iti spun doar, fara sa se supere prietenii mei dragi din blogosfera si de pe twitter, ca in afara de mine si de familia mea nu ma bazez pe nimeni 100%.

Si ultima intrebare, ca trebuie sa ma apuc de lucru – nu ca ar fi treaba mea, dar ce zice doamna cand vede ca petreci atatea ore in fata calculatorului?
Doamna sufletului meu, Adina, ma ia la pachet Si cu alea bune (ca am destule), si cu alea rele. Ea are incredere la nivel programatic in mine, ca sa zic asa, deci orele mele petrecute in fata calculatorului sunt doar niste detalii de parcurs.

Related posts:

1. Interviu cu Lil Wayne – Grammy special
2. Mini-interviu cu un blogger
3. Interviu cu Ombladon

Etichete: FAQ, interviu