A fute buha = a sta degeaba, a pierde vremea
Exista o specie de oameni mai lenesi decat taximetristii? Ma refer la cei care fac doar taxi, fara niciun alt job pe langa, fara vreo activitate pe langa. Toata ziua cu cururile in masina, asteptand, cu geamurile deschise si picioarele pe geam sa le vina clientii. Si poate daca vezi un domn la +50 de ani, te gandesti ca pe aia nu-i mai angajeaza nimeni, eventual niste portari la banci, sa doarma in timp ce hotii scot banii din seif. Deci macar asta sa faca.
Dar pana in 50 de ani, ii clar ca futi buha dintr-o mare lene. Scoala nu-ti trebuie, minte multa nu-ti trebuie, ai nevoie doar de carnet si putina memorie ca sa tii minte niste strazi. 99% dintre ei nu sunt multumiti de cat castiga, si tot in acelasi procent nu ar munci in constructii, de exemplu. Totusi, continua sa faca asta pentru ca se cred importanti. Au impresia ca atunci cand tu te urci la ei in masina, deja tu te milogesti, el fiind singurul om pe o raza de 30 de km patrati care stie sa faca asta si te rezolva.
Le place ca se mai urca cate o domnita, seara tarziu, si mai vad si ei, in oglinda retrovizoare, cate o buca. Unii se baga in seama penibil, ca doar ce te poti astepta de la sofer de taxi. Le place ca in lungile lor pauze de la condus (60% din timpul petrecut in masina stau efectiv, nici macar nu conduc) mai fac cate o carte, se mai dau rotunzi vorbind la telefon cu curul pe masina. Ochelarii de soare nu lipsesc, briz brizuri si cacaturi sclipicioase prin bord au, boxe si muzica ieftina.
Niciodata nu merge taxi, niciodata nu are lumea bani, niciodata nu se castiga bine, niciodata nu sunt multumiti. Dar de ce nu incercati altceva, frate? Pai, pai… Sterge-te la gura si spune-mi si mie de ce nu incerci altceva, din moment ce te plangi ca nu faci bani. Pai, pai… Pai iti spun eu: iti convine! Futi buha cateva ore bune pe zi, ai parte de toate fericirile minuscule de mai sus, iti tratezi clientii asa cum ii tratezi, dar macar tu esti sef, vericule, tu nu tragi intr-o fabrica la fel ca prostul ala de vecin, sclavul ce si-a schimbat toata mobila din casa in timp ce tu ai acelasi coltar in casa de pe vremea cand au aparut si pe la noi.
Nu stiu, poate gresesc, insa consider ca eu, facand curu’ mare pe un scaun de birou, lucrez mult mai mult decat un taximetrist. Sa vedem care poate sa ma contrazica.
Related posts:
Comments: 21 Responses
Leave a Reply
Acum ca fac curu mare pe scaun am cu 20 kg mai mult decat atunci cand faceam taximetrie (am facut 4 ani). Nici nu se compara efortul. Multi fac taximetrie pentru ca NU AU SEF, conteaza al dracului de mult, insa asta nu inseamna ca n-au voie sa se planga. Cel putin eu, in afara de un prieten distribuitor de medicamente, nu cunosc pe altcineva care sa nu se planga de bani, indiferent de meserie.
In schimb, da, majoritatea taximetristilor sunt nesimtiti, badarani si nespalati.
tu ai fost in paradisul ala din poze, deci sa nu te aud ca te plangi de bani
ori copywriterii
)
Nu prea are cum sa te contrazica cineva ca n-ar avea argumente. Mie imi place cand nimeresti unul din ala la vreo 30 de ani, cu sapca pe-o parte si cu ochelarii de soare la ochi. Parca el ar fi pus coada la pruna. Si dupa 100 de metri se baga in seama si incepe sa-ti spuna cum vin domnisoarele la el si ii propun sa se futa ca sa le duca la destinatie, ca n-au bani. Alo, gagiu, nu ma intereseaza aburerile.
Vream să scriu că e corect brizbiz (http://dexonline.ro/definitie/brizbiz), dar se pare că limba română nu s-a lăsat până n-a inventat ,,brizbriz”.
Spun că a inventat, pentru că nu există cuvântul ,,brise brise” (http://definition.ptidico.com/brise-bise.html).
Cunosc si eu un taximetrist de vreo 40 de ani care a hotarat sa-si reia meseria de taximetrist dupa ce a dat faliment cu magazinul de electrocasnice si cand ma intalnesc cu el incepe sa-mi vorbeasca de pitipoancele lui de liceu pe care le arde ca saracele nu au bani de taxiu…pfff saracul nici macar nu stie ca alea fac misto de el cand il pupa pe obraz ca sa se credea si “nenea” macho man.
Dan a zis bine, toti se plang, mare lucru daca tu nu te-ai plans odata de locul de munca si de banii care n-ar strica sa fie mai multi …
Da, ei se plang ca nu au bani cum se plange si basescu, ca altfel nu fura incontinuu!
Nu e greu sa fii taximetrist cum nu mi se pare greu nici sa fii instalator sau electrician, asta cred eu, nu inseamna ca e … eu nu ma pricep dar zic ca pot, poate dupa ce incerc o sa-mi dau seama cat e sa fiu pana si agent de asigurari!
Tu ai permis? Poate nu e chiar usor sa fii taximetrist … sau e si atunci sunt invidios pe ei …
O munca fara sef e super, dar nu toti taximetristii nu au sefi, cei mai multi apartin de firme si d-asta fura clientii si nu-i fidelizeaza ca unu de-i independent, poate tot d-asta nu le pasa de masini si numara gropile din asfalt + le agata cruci si cdùri!
)
Maka, pot intelege sa doresti sa faci taxi, dar nici eu nu pot intelege cand faci asta prost. Am circulat ani buni cu taxiurile si am dat de tot felul de idioti. Am dat si de oameni excelenti, care faceau asta cu pasiune. Aveau masina luna, muzica buna in surdina, nu fumau, era totul curat si erau super-politicosi. Unul era fost profesor, ce bagase la cap ca, in ciuda taxelor tot mai mari pe capul lor, era mai bine decat in invatamant. Era o placere sa merg cu el, un asemenea domn mai rar.
Problema lor este ca acum niste ani buni se faceau bani gramada. Odata cu intrarea in legalitate tot mai tare si control/taxe, s-a cam dus naibii viata lor buna. Cam asta ii deranjeaza. Benzina costa mult acum, orasele sunt tot mai aglomerate.
Pe mine ca si client ma nemultumeste faptul ca multi isi bat joc. Sunt destui care fac bani foarte frumosi, e drept ca si muncesc. Dar servesc clientul bine, unii sunt deja sunati direct de client, cand e de facut vreo cursa etc. Cu astia nu am avut niciodata treaba.
Ma deranjeaza insa badaranismul, masinile din 1960, murdare si imputite. Inteleg ca nu poti cumpara Mercedes ultimul racnet (plus ca nu merita sa il trambalezi prin oras cu sute de oameni pe luna urcand si coborand din el), dar MIZERIA nu are nicio scuza. Se poate cumpara o masina “decenta”, pe care sa o intretii, dar asta inseamna sa investesti si romanul stie doar ca trebuie sa faca bani.
In NY te costa licenta de taxi 500.000 de dolari. PUNCT. Era sa pic in freza, cand am auzit. Faci imprumut pentru asta si platesti “rate”. Este drept ca Manhattan-ul e plin de taxiuri si ca o cursa costa zeci bune de dolari. Deci, desi startup-ul este atat de “dureros”, daca muncesti serios, iti faci si bani de trai si de platit rata respectiva.
La noi e mult mai usor. Iei 1300-le bunicului, pui cupola, iei aparat de taxat, ungi pe careva la Primarie sa se inchida ochii ca folosesti un jeg de masina si te simti sef pe hotarul tau. Cand vor exista cu adevarat niste reguli “minimale” privind calitatea serviciilor de taximetrie, atunci vom avea si noi taximetristi mai OK. Normal ca ei vor fi disperati
Ai uitat sa mentionezi de taximetriste… am dat peste una, grasa cat o locomotiva, vorbea la telefon in timp ce ma ducea acasa pe la 23:10 si conducea cu cotul, cam asa o condus juma de drum. Si vorbea frate cretina cu alta, care saraca aia o ajuns acasa si vroia sa se puna sa doarma si asta tot “Hai mai stai, ce te pui deja in pat?” ca imi venea mie sa-i zic “Da’ las-o-n pacea somnului si fi atenta la drum.
singura femeie meseriasa la volan, exeptand-o pe doamna, a fost o taximetrista. era chiar ok, nu vorbea mult
^ deja ai emotii cand vorbesti de “doamna”
)
) noroc cu reflexele mele, da` si inima mea cred ca n`a mai batut vreo 2 secunde 
)
singurul accident pe care era sa`l fac cu masina a fost atunci cand o mula de taximetrist se credea pe tarlaua lu` tac`so si era sa ma izbeasca`n lateral. ( i`a dat vreo 80 in a 2 a de pe loc, iar mie vederea`mi era obstructionata fix de cladirea politiei, eu pe sens unic, deci nu avea cum sa`l vad decat daca ochii mei ar fi fost setati sa vada`n curBa
taximetristii o duc foarte bine desi freaca duda la volan. fac 100 de lei/zi ca popa, exceptand cheltuielile cu benzina si comisionul dat firmei, asta daca nu sunt independenti. multi sunt tarani cu carnet, e adevarat, dar “e ” si ei oameni.
mie imi “plac” taximetristii care mimeaza lipsa de functionabilitate a aparatului aluia de taxat… de obicei porneste taxiul…astept…10..20..30 secunde,dupa care intreb “dar aparatul nu merge?” ..la care ei “aaa,pai stiti,nu prea”…la care eu “aaaa,pai stiti ,atunci ma dau jos,mie imi trebuie bonul fiscal”..
just to piss them off. o alta problema: nu au,saracutii de ei,rest la bancnotele mai mari.. motiv pentru care am un mini-portofell full de monede… ati platit vreodata unui taximetrist 4 ron in monede de 50 si 10 bani? va recomand 
)
Lasa Andrei, ca le iese si lor parleala. ca altfel crede-ma ca ar face altceva. Se plang si ei, ca nah, se plictisesc. Dar stiu ei cum sa isi scoata banu
Cică 100 ron pe zi e sumă mare. În ce univers paralel? Că în ăsta al nostru dacă ai avea de dat banii pe benzină, rovinietă, taxe de drum şi alte mizerii .. păi cam rămâi cu pula.
Şi ăla care spune că-i fain să stai 8 ore pe zi (zilnic!) într-un scaun înghesuit şi să te bată frigul sau soarele … tre’ să fii dobitoc pentru a crede asta, sau să nu fi condus niciodată mai mult de 4 ore. Pentru că-i infinit mai uşor să stai într-un birou 8 ore. Bonus, tu la birou stai ziua, taximetriştii trag weekendurile că deh atunci se fac banii groşi .. da, faină viaţă. Fix.
Fara suparare, makavelis, I resent this post! I’m a taxi driver!
Sunt FERM CONVINS ca TOATA LUMEA stie cat de simplu si de usor este de practicat indeletnicirea altcuiva – cand iei in considerare doar regulile formale, cele “la vedere”, si neglijezi “subtilitatile” ocupatiei.
“…minte multa nu-ti trebuie… …putina memorie ca sa tii minte niste strazi.”
Din cate stiu, locuiesti in Alba Iulia, oras (relativ) mic (prin comparatie cu Timisoara) – dumneata stii in orasul dumitale cate strazi (piete, bulevarde, splaiuri, alei, intrari, fundaturi, drumuri, cai, etc) sunt acum? Si din acestea cate nu existau acum 20 ani? Si cate din ele si-au schimbat numele cel putin o data?
“Niste strazi”??? Incearca hoteluri, restaurante, pizzerii; gari, autogari, aeroport (daca este cazul), port (idem), locuri de stat la “ia-ma nene”; discoteci, cluburi, baruri; scoli (de toate nivelele); intreprinderi si institutii; magazine, depozite, piete, “buticuri”, chioscuri, “dughene”; sali de spectacole (de toate tipurile); banci (la dumneata in oras cate banci fiinteaza, cate puncte de lucru are fiecare si unde sunt situate, si unde au fiecate toate bancomatele?); non-stopuri (atat alimentatie publica cat si buticuri); si informatii similare (chiar daca mai sumare) despre localitatile invecinate, unde ajungi cu clientii…
Dupa asta incepe reteaua semnelor de circulatie (ca doar n-o sa lasi clientul in ploaie la doua sute de metri, nici n-o sa-l ocolesti doi kilometri, fiindca pe unde ai venit dai de “sens interzis”) si sa stii pe unde temporar nu se poate circula fiindca sunt lucrari in executie (si asta in tot orasul), sau spectacole pe strada/in piata… Si apoi sa tii minte pe unde e pavajul distrus si sunt santuri/gropi, si/sau unde lipsesc “gurile de canal” (ca dimineata la ora doua si pe ploaie vezi pe (Biiip!) sub luciul uniform de apa), si unde balteste apa adanca la ploile torentiale, si unde se formeaza nameti/polei iarna, si unde ai rafale neasteptate de vant din lateral… Si sa stii la diferite ore pe unde anume se trece mai usor prin “locurile inguste” ale orasului… (La Timisoara acestea sunt – la traversarea orasului intre zona de nord si cea de sud – podurile peste raul Bega si respectiv viaductele si barierele la traversarea caii ferate internationale: puncte obligatorii de trecere, care nu pot fi ocolite pe stradute dosnice si pe unde se concentraza si se inghesuie tot traficul.) Si cate-un sofer neavenit care fie conduce imprudent incat e gata-gata sa produca accident, fie abia se misca pe unde ar putea sa zburde…
Dupa toate astea hai sa vorbim despre clienti. Vorba lui Dojo, sunt unii cu care ti-e mai mare dragul sa mergi, dar vine cate un nesimtit, smulge portiera incat te uiti daca a mai ramas prinsa in balamale, se arunca in scaun incat asculti daca nu cumva pocneste materialul rupandu-se, ragaie a usturoi (peste putoarea de vopsea a hainelor) si in loc sa te salute iti porunceste “du-ma la…” pe un ton de parca ar continua o cearta inceputa anterior, apoi – fara sa ceara permisiunea – aprinde tigara, sau mananca seminte/inghetata/saorma/prajitura/etc, si/sau coboara geamul, si/sau incepe sa butoneze el la bordul masinii, la radio sau la aerul conditionat (de-astia am mai dat jos din masina, si erau deosebit de mirati) si la coborare (dati jos sau la destinatie) tranteste portiera incat ai tendinta sa incerci sa prinzi geamul daca cumva “sare” de la locul lui; sau client care DUPA ce urca “in spate” iti dai seama ca este mort de beat incat abia intelegi adresa de destinatie (si eventual iti mai si vomita prin masina); sau care este plin de sange, proaspat iesit din vreo incaierare – si pleci repede cu el ca nu cumva – pt a se razbuna pe el – “preopinentii” lor sa-ti atace masina (sau pe tine); sau (de obicei pe vreme rea, cand e penurie de taxiuri) cate-o baba (apelativul peiorativ este intentionat, ocazionat de comportarea respectivei) te cearta tot drumul (PE TINE te cearta, care-o duci!) pt ca “de ce vin taxiurile asa de greu, si de ce pe noi, batranii, nu ne ia, si se duc tot la domnisoare” (incat iti vine sa-i raspunzi “din cauza felului in care imi vorbesti acum dumneata mie, cucoana!”)… Sau care iti comunica gresit adresa de destinatie si cand ajungi UNDE TI-AU SPUS ai scandal ca de ce nu i-ai dus unde VOISERA ei de fapt sa mearga (“Casa Studentilor” in loc de “Casa Tineretului” – sau invers, sau multe alte variante), sau care la destinatie iti comunica faptul ca “n-am decat atatia lei”, sau care incepe sa planga (ca atare) (“da’ CUM puteti sa cereti atatia bani pe cursa asta?”, desi atata arata taxametrul – da’ ei nu stiau ca noaptea intre orele 22 si 6 tariful e mai mare), sau care (inainte de destinatie) iti cere sa opresti putin ca sa cumpere ceva… si nu mai revine…; sau la trei dimineata te comanda undeva la mama dr(Biiip!) la marginea orasului pt o cursa buna (sa strabati orasul), si cand ajungi sa-l iei fie nu vine nimeni si stai ca proastu’, fie ti se urca in masina si-ti spune ca s-a razgandit, sa-l duci doua strazi SI MAI spre marginea orasului, incat e cursa in gol de cateva ori mai lunga decat cursa utila (si pierzi bani cu costul combustibilului ars, fiindca la o cursa normala combustibilul costa spre o treime din tarif – noroc cu “ciubucul”)…; sau urca trei cat dulapul (la patru dimineata) si-ti dau ca destinatie vreun cartier periferic, sau vreo localitate suburbana (incat nu stii daca sa nu sari TU din masina si s-o iei la fuga).
Sa mai fac eforturi de a-mi aduce aminte si ALTE asemenea “placeri” din partea clientilor (pe care de obicei ma straduiesc sa le uit)?
P.S. Pe langa completarea ca din insiruirea din comentariul precedent omisesem toate referirile la sport (sali, terenuri, stadioane, cluburi, baze sportive, stranduri, etc), si probabil si multe altele care LA ORA LA CARE COMENTEZ nu-mi venisera in minte, as dori s-o intreb pe Andreea UNDE si CAND stie dansa ca taximetristii “…fac 100 de lei/zi ca popa, exceptand cheltuielile cu benzina si comisionul dat firmei…”, si daca dumneaei stie cam CATE alte cheltuieli sunt ocazionate de desfasurarea respectivei activitati.
Criza asta economica, desi pana acum la noi ea nici nu se prea manifestase CA ATARE, ci doar prin psihoza creata de ea, pe noi taximetristii ne-a “pocnit” rau, noi fiind “luxul saracilor” (ori acestia, speriati, isi reduc cheltuyielile incepand – bineinteles, ca si noi ceilalti – cu luxul). “Lux” pt ca reprezentam doar o usurare a vietii de care se pot lipsi fara sa sufere mai serios (ceea ce si fac), si “al saracilor” pt ca cei instariti de regula au suficiente masini in stapanire. Asta nu inseamna ca cei instariti nu folosesc niciodata taxiul (spre si de la locul vreunui “chef”, “zaif”, “paranghelie” sau cum le mai numiti voi, unde se bea, sau spre si de la tren, avion, vapor, autocar, etc, sau cand sunt pe timp scurt in localitate straina (altfel inchiriaza masina), sau cand masina e defecta sau ei bolnavi si nu se incumeta sa conduca – dar nu cu “maruntisurile” astea ne castigam noi traiul, noi avem nevoie de flux continuu de clienti (in Timisoara functioneaza peste 2.600 taximetre autorizate), chiar daca la curse oarecum scurte (media e cam la 8 lei/cursa). Da, inainte de criza reuseam sa castig (eu) probabil pe langa 100 lei/zi in medie, la ora actuala n-ar fi rau daca as mai castiga macar o jumatate
ATENTIE, ca asta echivaleaza cam cu doua salarii (daca tineti cont de faptul ca nu ne limitam – in medie – la 8 ore de activitate pe zi, ci facem cam 10 – 12, inclusiv sambetele, duminicile si sarbatorile legale). (Din acest timp, aprecierea ca stam 60% din timp este exagerat de optimista – asa se intampla intr-o zi buna; intr-o zi medie probabil stam peste 75% din timp, si intr-o zi rea – cam 90%.) Iar un castig decent pt mine ar presupune incasari foarte mari, fiindca eu, ca PFA (persoana fizica autorizata independent, desi am ales sa-mi desfasor activitatea sub sigla unei companii de taximetrie in calitate de colaborator exterior) la ACEST nivel al incasarilor (clarific ulterior semnificatia acestei precizari) cheltuiesc peste un sfert din incasari pe combustibil (motorul merge si cat astept in statii, astfel incat clientii sa urce iarna in masina incalzita si acum vara in ea racoroasa), pe langa un sfert cu intretinerea si reparatiile masinii (inclusiv amortizarea – caci va urma ca la un moment dat sa inlocuiesc masina – si inclusiv o amenda, o spalatorie, etc), si cam alt sfert cu diferite dari, taxe, impozite si alte angarale, inclusiv ITP (la 6 luni), fisa medicala (anual), vizari anuale ale diferitelor acte, etc, plus CAS (pensia) si CASS (sanatatea), mie ramanandu-mi in cel mai bun caz ceva peste un sfert din incasari (daca nu binisor sub sfert, in functie de scaderea incasarilor).
Aici intervine precizarea promisa: intrucat o buna parte din aceste cheltuieli sunt fixe per unitatea de timp si nu depind de incasari, cu cat incasarile sunt mai mici cu atat proportia cheltuita creste, si daca la incasari (acum doi ani) de 200 – 250 lei/zi mie imi ramanea o buna treime, acum, la injumatatirea incasarilor, nu-mi ramane decat eventual sfertul mentionat. Faceti si voi socotelile, si vedeti CAT de rentabila e indeletnicirea ACUM. Eu continui s-o practic din lipsa de alternative (la varsta mea si la starea de sanatate asociata), si NUMAI in speranta ca intr-un an-doi situatia se va redresa cat-de-cat (altfel in cativa ani nu va fi nevoie sa las eu taximetria, ma va lasa ea, (caci eu acum DE FAPT nu pun deoparte banii pt amortizare, si nici cu reparatiile nu cheltuiesc f mult, ci banii ii bag la “trai”, asa incat nu voi avea PE CE sa schimb masina – asta daca voi avea pe ce s-o repar PANA LA schimb), si acum peste 2 – 3 ani voi fi re-autorizat (pt alti 4 – 5 ani) cu masina asta (daca e in buna stare tehnica), fiindca acum are doar 3 – 4 ani vechime (atunci va avea sub 10), dar inca o data nu voi mai fi (va fi depasit 10 ani vechime – conditie eliminatorie).
Nu va suparati, dar sunteti unul mai prost ca altul, se vede ca nu aveti mai mult de 25 ani , sunteti puerili,l nu stiti cu ce sa mananca taximetria.
lol “chiar ca” … unde mai pui ca nu stii ce nebun cu baioneta la bocanc intra in masina ta.
si aglomeratie si program de 12 ore, iar cheltuielile pe care le necesita masina sunt enorme.
sunteti neseriosi si veniti cu dume gen taximetristi badarani care se baga in seama.
fiecare meserie are partile ei negative asa ca astfel de comentarii nu isi au rostu.
Eu in Cluj am avut parte de o surpriza placuta, la care nu ma asteptam. Taximetristii sunt educati, politicosi, nu te plimba aiurea, dau restul in mod corect (bacsis lasi tu daca vrei), small-talk-ul e exact ce ar trebui sa fie (vreme, stiri), muzica e in surdina (nu am auzit manele never) si nu am auzit inca flirt. Tot respectul,deci.
asta da discurs
)