Nu stiu, acum fiecare, ideea e ca ai mei au fost saraci atunci cand erau prunci. Mama a avut si mai are 2 frati si doua surori, tata doi frati si o sora. Si ca mai toti romanii care nu faceau bani cu benzina sau cu blugi de la sarbi, erau saraci.
Si ma gandeam asa, ce am auzit si eu de la ei, ce povesti incredibile despre saracia in care traiau, si ce o sa le spun eu copiilor mei.
Purtam aceeasi pereche de adidasi chiar si 3 ani la rand, mergeam cu ei la scoala, mergeam cu ei la munca, faceam si fotbal. Asta imi spunea tata. Eu o sa-i spun fiului meu ca eram vai si amar de curu’ meu, pe internet erau mii de perechi de adidasi, dar mii, nu asa, si eu aveam doar 8. Plus doua perechi de ghete. Doua perechi de fotbal, iar celelalte le luam in functie de sezon. Eram atat de sarac incat imi spalam adidasii. Imi comandam adidasi de pe ebay, ca acolo erau mai ieftini. Asa de sarac eram. Pe cuvant, no.
Luam haine de la fratii mai mari, atunci cand ne erau bune si noua. Tin minte ca atunci cand am primit o camasa noua, cu eticheta, saream in sus de fericire. Asta imi spunea mama. Copilul meu va auzi asa: baiete, eram atat de rupti in cur de saraci incat aveam haine pe care nu apucam sa le port. Desi dulapul era plin, efectiv erau prea putine in comparatie cu ce gaseai in mall-uri. Si ma gandeam sa nu le stric, ca cine stie cand mai prind chiloti Zara la oferta. Erau vremuri in care rupeam eticheta de la haina noua abia o data pe luna, atat de stramtorati eram cu banii.
Cand aveam salam in casa era sarbatoare. Avea mama o cunostinta la cooperativa si ne aducea de acolo cand si cand. Aveam portie, fiecare. Asa imi povestea mama. Eu o sa-i spun lui Maka junior ca eram atat de saraci incat nu ne permiteam sa mancam acasa. Doar in oras o faceam. Atat de saraci eram. Copile, tin minte ca la un moment dat, in vacanta de vara de la Madrid, a trebuit sa mai punem un frigider in folosinta. Dar pentru racoare, tinere, nu te gandi ca erau pline cu toate bunataturile pamantului. Mancare aruncam doar in momentul in care faceam alte cumparaturi, adica de 4-5 ori pe saptamana. Nu te gandi ca era mai des. Pieptul de pui il cumparam cu os, asa de saraci eram.
Aveam un televizor alb-negru, cu lampa, un singur program. Erau ceva desene, in rest programe cu Ceausescu si stiri mincinoase. Asta imi zicea tata. Eu o sa-i copilului meu ca eram atat de saraci, incat mi-a fost lene sa merg pana la UPC ca sa-mi bag UPC Digital, cu o gramada de canale, unele in format hunedoara. Eram vai de pula noastra, dupa ce il vedeam pe Bear Grylls pe Discovery, dupa aia il bagau si pe Tvr. Pe plasma. Atat de saraci eram incat atunci cand pierdeam o stire bomba, dadeam doua canale mai sus ca s-o revedem.
Nu prea aveam jucarii. O minge de plastic, niste cuburi. Legam o sarma de o roata si o impingeam toata ziua prin curte. Desenam cu creta. Asta imi zicea mama. Copilul va trebui sa stie ca eram atat de saraci incat aveam joc pe televizor pe vremea cand nu stiam sa citesc. Eram vai si amar de saraci. Play Station 1 era aruncat undeva, intr-o cutie, si se punea praf pe el, atat de saraci eram. Nu aveam bani de jocuri full, ne jucam ultimele aparitii doar demo, si daca ne placeam, le downloadam, ca nu aveam bani de jocuri originale. Asa de saraci, copile. Ce stii tu…
Dormeam patru intr-o camera. Si trei in pat am dormit la un moment dat. Asta am auzit de la unul dintre ei, nu mai stiu de la care. Va trebui sa stie si pruncul meu ca eram atat de sarac incat stateam singur intr-un apartament intreg, doar ca foloseam o singura camera, de cealalta nu aveam nevoie. Saracia lucie era unde stateam eu, ma inghesuiam cu doamna cate doua ore in acelasi pat, dupa care ne mutam in alta camera, ca sa schimbam pozitia. Atat eram de saraci, bai norocosule.
Si mai am cu vacante de vara, cu educatie sexuala, cu asteptatul la baie, cu apa calda, cu scoala…
Lasand gluma la o parte, cert e ca pulica de Maka junior va trebui sa primeasca extreeeem de multe pentru ca eu sa pot trece in postura parintilor nostri – cei care n-au avut nici jumate din cat avem noi.
Related posts:
Comments: 24 Responses
Leave a Reply
Cred că e unul din cele mai faine articole de până acum, dragă Maka.
ce mai imi scoate ochii maica-mea ca noi (eu si sora-mea) avem prea multe fata de ce au avut ei. noi avem laptopuri, lcd-uri, telefoane cu touch si internet wireless, deci prea multe.
Eiii da, ce sa facem? Asa se desfasoara viata. Si ai mei imi povesteau tot felul de situatii. Si mama purta hainele fratilor sau haine facute in casa. Cred ca au avut farmecul lor. Nu provin dintr-o familie cu bani asa ca buna bucata de vreme ne descurcam dificil. Insa am avut mai mult de o pereche de adidasi sau minimum 3 perechi de blugi.
Adica, rezonabil
Eu inca mai fac faza cu hainele de la frati. Mai iau un tricou daca mi se pare tare si nu-l mai poarta. Si deobicei dormim 3 intr-un pat de 2 pers :p
Am adidasi si de acum 12 ani, nu doar de acum trei ani.
). Haine care apoi treceau la sora lui, cu trei ani si jumatate mai mica decat mine.
Cand eram mica de tot primeam unele haine de la varul meu cu jumatate de an mai mare (pe el l-au udat mereu mai bine la radacina si a crescut mai repede
De salam nu comentez, nu mi-a placut niciodata.
Nici de televizor… cand eram mica am avut alb negru, apoi ai mei au tot luat televizoare. Si dupa ce m-am mutat singura am refuzat televizor, oricat au incercat sa-mi bage unul pe gat.
La jucarii iar nu comentez. De avut am avut multe. Doar ca mama se supara daca le luam de pe raft sa ma joc cu ele.
Si nici de impartit camera. Am inpartit-o cu ai mei doar cat am fost bebe de patut. Apoi am avut mereu camera mea.
Mdaaaaa. Asta intra in top 3 cele mai bune articole de pe blogul asta (in viziunea mea, bineinteles). Bravo.
maka, tin sa te anunt ca in unele cotloane ale romaniei inca lumea traieste in stilul descris de tine. in cel de demult. exista oameni care nu au auzit ce e ala un televizor, un rezervativ, si asa mai departe.
p*
Ehe, io o sa le povestesc despre inceputu’ anilor ’90. Good times…Paine cu sare style
Trebuie sa recunosc ca n-am decat 2 camasi acasa pe care nu le-am purtat niciodata (in rest nimic). Una am primit-o prea mica si cealalta e mai eleganta si inca n-am avut ocazia.
La cum e Romania, roaga-te sa nu ne intoarcem inapoi in timp…
Cam aceleasi vorbe mi le zicea si mama. Ca dormeau cate 3 in pat si noi acum avem fiecare patul nostru, televizorul nostru, telefonul nostru si multe altele ce pentru ei atunci era doar un vis.
Dar pana la urma se schimba vremurile, nu e vina noastra ca pe atunci nu se gaseau multe din lucrurile ce azi sunt de domeniul cotidianului.
Pe langa asta, nu stiu ce o sa le povesteasca copiii de astazi copiiilor lor, povesti nemuritoare de cum jucau cs in retea, cum luau la rost fiecare colt al websiteurilor, ce cheaturi pizdoase stiau ei.. cand parintii povestesc/povesteau cum stateau 22/24 afara si jocurile inventate de ei
ehh cred ca exagerezi , cine are 8 perechi de adidasi?
)
Bunica a crescut cu mamaliga cu ceapa.
Muma a pornit de la lingura de lemn.
Eu mancam pita cu untura in faculta.
Fi-mio al mare mess-uieste video pe telefon. Al mic are ATV care costa de 5 ori ticla mea.
So uat?!?
Interesant ar fi sa vedem cum s-ar fi descurcat parintii nostri in vremurile noastre in papuceii nostri….
O zi minunata iti doresc
Să fii bogat nu înseamnă să ai o mulţime de obiecte şi boarfe inutile. O metodă de a verifica cât de bogat eşti este să calculezi cât timp reuşeşti să supravieţuieşti, după ce rămâi fără serviciu. Pe vremea lui Ceauşescu puteai supravieţui pe timp nelimitat.
Uneori mi se par stresante povestile lor ca prea o dau in altele …
[...] This post was mentioned on Twitter by Andrei Dobra, Bogdan Stăiculescu, alle and others. alle said: ce simpatic mi-l imaginez pe maka jr deja RT @makavelis Blog: Povestile parintilor vs povestile noastre http://bit.ly/95qsjD [...]
Povestile parintilor vs povestile noastre || Some things will never change…
Diferente intre generatii. Ce avem noi si ce vor avea copiii nostri….
@A.Razvan – eu am peste 80 de perechi de adidasi
(nu e banc, chiar am)
Diferenta majora dintre timpurile buncilor si cele ale parintilor nostri e ca buncii nu prea au avut de ales cu reproducerea… Parintii nostri au avut timp sa se opreasca la un plod, maxim 2. Daca bunicii tai au fost atat de saraci (parinti traumatizati din cauza asta), cine i-a obligat sa faca cate 4-5 copiii. Maica-mea (46 ani) are doar o sora si taica-miu(50 ani) 2 frati. Tata mi-a zis ca pe timpu’ lu’ ceasca erau anticonceptionale la liber(le-a vazut la bunica pe noptiera), si a crescut intr-un sat.
cred ca e i stiau sa se distreze mai bine ca noi.
Pustii de 8 ani, care stau de acum pe mess ce amintiri o sa aiba?!
Parintii mei nu s-au plans niciodata ca au dus lipsa de lucruri.. in schimb bunicii mei da.. au avut si paduchi..nu au avut nici macar papuci.. mancau 4-5 dintr-o singura mamaliga.. bunicu s-a angajat sa faca bani la brutarie de la varsta de 12 ani..la 20 l-au vanat si l-au trimis fortat la razboi..daca se intorcea ii impusca ai-nostri..in fata erau armatele inamice.. a fost luat si la lagar.. l-au batut pana l-au declarat mort si l-au aruncat intr-un sant..norocul lui.. a vazut oameni murind sub ochii lui..pt ca asa voia muschiul unuia sau a altuia cu pistol..
cealalta pereche de bunici erau boieri in herta si au fugit cu o vaca si 3 oi cand au aparut rusii..in botosani au ajuns si au luat-o efectiv de la 0.. nu casa, nu teren nu nimic..doar ei doi si un copil de 2 ani..
asa ca sunt si lucruri mai rele..si foarte rele..