Ganduri. Cand eram de-o schioapa, ne gandeam ca vine Craciunul, deci avem liber, era vacanta de iarna, nu aveam de facut teme, nu trebuia sa ne trezim de dimineata. Acum, e mare minune sa avem 4 zile libere consecutive, ne grabim sa ne terminam treaba inainte de 23, facem cumparaturile pe graba. Sanie, partie sau jucarii erau cuvintele noastre de atunci. Cheltuieli, bani, cadouri sunt cuvintele noastre de acum. Atunci ne gandeam ce ne vom cumpara cu banii de la colinda, acum ne gandim cat ne ramane pentru cumparaturile de sarbatori.
Societatea. Cand eram mici, ne tremurau chilotii cand il vedeam pe Mosu’ in vreo imagine ori la tv. Acum avem mosi in supermarketuri, in autobuze, agatati de balcon, craciunita se ofera sa ne tina de urat de sarbatori. Sclavii muncii, robotei ce stiu ca Mos Craciun inseamna cheltuiala. Trebuie sa cautam cadou pentru Popescu si Ionescu, ca avem o oarecare datorie morala fata de ei. La inceputul anilor 90’, portocale=craciun. In 2010, portocale=sucul ala natural cu care incercam sa inlocuim chimicalele din comert. Colinde? Is chestiile alea pe care le canta Hrusca, ala cu lerul?
Parintii. Una e sa ai 10 anisori si sa vezi pe mama ca sta cu orele in bucatarie, sa pregateasca patru feluri de mancare si trei feluri de prajitura, de la care noi sa lingem vasul in care s-a facut crema, si alta e sa te duci cu fisa, sa iei caruciorul si sa-ti cumperi friptura, sarmale ori prajitura. Una e sa-i vezi pe parinti intalnindu-se cu ceilalti prieteni, organizand mese in familie, mese de care profitam ca sa facem un ban de la unchiul putin cherfelit, si alta sa aduni gasca si sa mergeti la colindat desi nu stii doua versuri consecutive. Ne gandim la Craciun ca fiind acele zile libere in care recuperam episoadele din Dr. House si, poate, dam o fuga pana acasa. Altfel simteai Craciunul langa parinti.
Joaca. Atunci ne jucam pe langa brad, ne bucuram ca-l impodobim, ne straduiam sa ne iasa cat mai reusit. Ne jucam cu portocalele, desfaceam bomboanele din pom si lasam doar ambalajul. Acum nu mai iesi la joaca in zapada, ci vezi ce-ti face cultura de cartofi in Farmville. Zapada ni se pare ceva nasol. Frigul de acum e acelasi din copilarie, doar ca acum nu-l mai suportam. Nu ne mai jucam pentru ca suntem adulti obsedati de partea materiala a lucrurilor, pentru noi relaxare inseamna filme pe laptop sau somn.
Related posts:
- Puterea autosugestiei nu functioneaza cand vine vorba de sex
- De la rusi vine viciu, ne-am obisnuit cu el
- Ce inseamna Craciunul pentru mine
Etichete: parere
Comments: 23 Responses
Trackbacks
-
[...] De ce nu mai vine Crăciunul – un articol ce “descrie” absolut exact ce simt mulţi adulţi. [...]
Leave a Reply
Şi ne pregăteam vreo 2-3 săptămâni pentru serbarea de Crăciun, când avea să vină Moşul cu cadourile luate de părinţi. bineînţeles… şi când trebuia să recităm poezia ne făceam ca dracu de roşii în orbraji şi începeam să ne bâlbâim în faţa lui de emoţii…. Acum arată-mi copilul care nu ştie cine este adevăratul moş!
Eu n-aveam de gand sa zic nimic,te aprobam printr-un like,dar chiar vreau sa zic o chestie . Asta: “Zapada ni se pare ceva nasol. Frigul de acum e acelasi din copilarie, doar ca acum nu-l mai suportam. ” e total,total adevarata,din fericire nu si pentru mine,macar. Ajungi chiar sa te oftici cand iti auzi prietenii spunand ca e ciudat ca ninge,ca ei nu vor zapada,ca vai e frig,ca e gheata,ca nu stiu. Din fericire si iar din fericire..cei de genul asta’s putini (macar in cercul meu de prieteni),dar pun pariu ca prin alte cercuri sunt mai multi d’astia.
Pacat,chiar e pacat.
Andreea uite mie sincer nu suport frigul dar ador zapada , din pacate se bat cap in cap
Totul pana la zapada. Eu o astept in fiecare an si ma bucur de ea pana dispare. Si dupa ce dispare, plec la munte si ma mai bucur de ea o data, ca stiu ca pana la anu’ n-o mai vad. Nu ma deranjaza frigul nici jumatate din cat ma termina canicula de peste vara…
In rest de acord cu tot ce-ai zis, si parca-mi pare rau de asta…
în ultima vreme nici zăpada de Crăciun nu mai este ce a fost odată. E tot mai puţină şi tot mai urâtă. Cred că bagă ăştia chimicale în ea!
Maka, nu stiu daca ma crezi sau nu da’ eu am cunostinte carora nu le place Craciunu’ doar pentru ca sunt prea ,,mari” si ,,Craciunul e o sarbatoare invechita pentru batrani si copii mici creduli”
.
Si mai exista si categoria de oameni pentru care Craciunu inseamna.. 3-4 zile de betie constanta..
Eu cu bucurie pot să spun că încă mai trec prin toate cele enumerate de tine, Maka, poate pentru că încă-s studentă ?
Oricum ar fi, Crăciunul e sărbătoarea mea preferată, dar ”oamenii mari” uită de spiritul lui adevărat și se comportă … cam cum ai descris tu acolo. 
ce te opreste sa simti aceleasi lucruri?
si da. zapada e aiurea in oras. zapada e frumoasa la munte si in parc.
In oras se face mocirla, intarzie autobuze, face aproape nefolosibila bicla. Pentru 10 minute de batut cu zapada?
Zici, de fapt, ca imbatranim
?
Nu ca n-ai avea dreptate….
Ai foarte mare dreptate in tot ceea ce ai spus! Ma regasesc in totalitate aici. Unde-s vremurile de alta data?:( Unde-s anii copilariei?:(
Imi mai amintesc ce tristete era cand nu ningea de Craciun. Era cu totul altceva sa mergi la colinda prin zapada.
Dupa ce am intrat la scoala am avut mereu teme in vacante. De partie nu am stiut, sanie insemna doar sa-mi inghete fundul in ea si sa mi se topeasca creierii sub trei caciuli (mama chiar avea o obsesie) in timp ce tati ne tragea dupa el pe strazi (pe mine si pe sanie). Asta pana nu mi-a mai incaput fundul in sanie.
Am aflat destul de devreme ca mosu’ = mama si tata. Desi imi place sa sug portocalele dulci (nu le mananc, e doar un act de vampirism pentru sangele lor portocaliu), nu imi place sucul de portocale…
Mama nu se prea pricepe la gatit. Cand eram mica nu se pricepea nici cat se pricepe acum. Am urat mereu sa-mi ceara rudele sa le colind pentru ca vocea mea e groaznica. Distrug timpane, sparg geamuri, fac ingerasii sa se spanzure
Asa ca imi venea sa ma ascund sub canapea, sub covor, oriunde! atunci cand imi zicea cineva sa-i cant un colind. Si imi era mereu rusine sa-i primesc banii, pentru ca era clar ca doar unui surd ar fi putut sa-i placa ragetele mele 
Nu prea mai fac cadouri. Acum 5-6 ani ma tineam de sportul asta, aveam mereu inainte de sarbatori genti de voiaj pline cu chestii dragute (am mers mereu pe principiul, daca mie nu imi place o chestie, n-o sa o iau pentru altcineva). De vreo 3-4 ani m-am lasat aproape complet. Anul asta am luat niste bomboane (varsate), o lotiune pentru fata, doua deodorante, doua sapunele si o pereche de sosete. Si un arici pentru tati. Si sa zicem ca mi-am luat ceva cadouri pentru mine. Un pui de foca de plus; geluri de dus cu arome de lamaie verde, cioco & portocale, portocale & migdale, miere de portocale; parfumuri cu arome de zmeura, miere de portocale; balsam de buze cu aroma de porocale si migdale; creme de maini cu arme de portocala si migdale, ciocolata si portocale; sapunele cu arome de portocale si migdale, portocala si scortisoara, ciocolata si portocala; lumanari parfumate: mango, mar si scortisoara, miere si ciocolata, pin, scortisoara si merisor. Deci anul asta mi-a pasat mai mult de mine decat de altii (cel putin la capitolul cadouri).
Am urat bomboanele de pom cand eram mica. Nu erau bune. In ultimii 3 ani am gasit vreo trei sortimente faine, da’ cine dracu’ mai pune bomboane in pom acum? Arata urat. Am inceput sa fiu mai pretentioasa la capitolul asta. Globurile trebuie sa fie mari, pictate manual, din sticla, nu din plastic. Beteala trebuie sa fie deasa si nu in culori idioate (nu roz!).
Si inca ceva: n-am cont pe fb, si se pare ca suport mai bine frigul decat atunci cand eram mica. Doar ca asta nu inseamna ca mi-ar placea acum frigul… ca nu-mi place. Si nu ma uit la filme, am ramas la desene animate
(de Craciun, recomand The Little Troll Prince 
sau The Nutcracker and the Mouse King)
No asta e un post cu adevarat ca lumea. Mi-a placut mult.
misto articol. m-ai bagat in nostalgie
Omule o sa ma tavalesc in ultimul hal, sunt far’ de varsta. Stai numai sa dea zapada cum trebuie… Fac 3 pomi de Craciun anul asta si o sa las ambalaje goale la fel ca anul trecut. Da, stiu… dar e ok
Tu vrei sa spui ca sarbatoarea Craciunului s-a demonetizat, in conceptia unora, prea ocupati cu problemele lor.
Eu nu sunt de acord pentru ca ma stiu pe mine, pentru care Craciunul inca mai inseamna ceva, nu si-a pierdut semnificatia, nu a fost acoperit complet de nebunia comerciala din zilele noastre.
Ca nu mai poate fi ca pe vremuri? Asta asa e, dar ce mai e ca odinioara?
Unde sunt zapezile de altadata? Unde sunt femeile de altadata? Unde sunt prietenii de altadata? Unde sunt oamenii de altadata? Unde sunt zambetele, emotiile, iubirile, despartirile de altadata? IN TRECUT! Acolo sunt toate. Acum le avem pe toate astea de acum! E ceva tristo-melancolic in asta? Nu prea inteleg…
@cerbul vechi, in nordul Moldovei.
Nu știu dacă ai sau nu copii. Eu gândeam la fel înainte de a-l avea pe cel mic. Acum mă bucur de zăpadă, fac torturi și împodobesc bradul de Crăciun. Cei mici te fac să simți magia Crăciunului.
Probabil la Craciunul viitor voi avea si eu aceste sentimente @Ela.
Da, era o vrajeala foarte credibila odinioara Craciunul…acum doar un impuls sa cumparam ca orbetii.