Some things will never change

Am grija sa nu-mi supar parintii, sa inteleg grija ce o poarta pentru mine, sa iau in considerare fiecare sfat de-al lor, sa-mi fac timp pentru convorbirile noastre, incerc sa nu-i dezamagesc. Vreau sa-i mai am langa mine vreo 15-20 de ani, sa-si vada nepotii, sa-i duc la restaurant, sa apuc sa le intorc tot binele pe care mi l-au dat.

Am grija, atat cat pot, sa n-o supar doamna. Incerc sa nu pun multe alte lucruri mai presus de ea, sa-i arat c-o apreciez, sa-i fac cadouri, sa-i cumpar flori, sa se simta fericita langa amaratul pe care si l-a ales. O femeie fericita e o femeie care isi poate face barbatul fericit. Cu afectiune, cu atentie, cu micile lucruri pe care stiu ele sa le faca, cu mai multa logica si intelegere.

Am grija sa nu-mi indepartez prietenii. Vreau sa le ofer, atat cat pot si atat cat merita, tot ce am mai bun de oferit. Material si spiritual. Poate inca nu v-ati dat seama, dar multi suntem dependenti de prieteni. Si ca sa ma pot bucura in continuare de calitatea lor ca oameni, ca de aia i-am ales, incerc sa fiu corect, respectuos si darnic cu ei, in felul acesta voi primi ceea ce am nevoie: prietenia lor, cu tot ce implica ea.

Reteta e simpla: incerc sa ajut oamenii sa ma faca fericit.

Related posts:

1. Cine trebuie sa faca primul pas – eu sau ei?
2. Nu tu, altii pentru tine
3. Ce am eu si n-au altii

Etichete: fericire, parinti, prietenie