Europa nu sta foarte bine.
Portugalia – Diesel 1,405 euro
España – Diesel 1,318 euro
Belgia – Diesel 1,222
Francia – Diesel 1,294
Azerbaijan – Diesel 0,31 euros
Egipt – Diesel 0,14 Euros
Etiópia – Super 0,24 EUR
Bahamas – Diesel 0,25 EUR
Bolívia – Super 0,25 EUR
Brasil – Diesel 0,54 EUR
China – Normal 0,45 EUR
Equador-Normal 0,24 EUR
Ghana – Normal 0,09 EUR
Groenlanda – Super 0,50
Guinea – Normal 0,67 EUR
Hong Kong – Diesel 0,84 Euros
India – Diesel 0,62 EUR
Indonésia – Diesel 0,32 EUR
Irak -Super 0,60 EUR
Kazahstan – Diesel 0,44 EUR
Qatar – Super 0,15 Euros
Kuwait – Super 0,18 Euros
Cuba – Normal 0,62 EUR
Libia – Diesel 0,08 Euros
Malezia – Super 0,55 Euros
Mexic – Diesel 0,41 EUR
Moldova – Normal 0,25 EUR
Perú – Diesel 0,22 EUR
Filipine – Diesel 0,69 EUR
Rusia – Super 0,64 Euros
Arabia Saudita – Diesel 0,07 EUR
Africa de Sud – Diesel 0,66 EUR
Siria – Diesel 0,10 Euros
Trinidad – Super 0,33 EUR
Tailanda – Super 0,65 EUR
Tunisia – Diesel 0,49 EUR
USA – Diesel 0,61 Euros
Venezuela – Diesel 0,07 EUR
Emiratele Arabe Unite – Diesel 0,18 Euros
Vietnam – Diesel 0,55 EUR
Ucrania – Diesel 0,51 EUR
Romania? 1,369 euro.
Cu totii cred ca auzim alte persoane din jurul nostru care se plang de locul de munca, ca nu le ofera satisfactii, ca nu-i mai stimuleaza, ca nu mai merg acolo cu tragere de inima. Fiecare dintre noi avem nevoie ca locul de munca sa ne ofere satisfactii, sa ne faca sa mergem cu drag acolo, deoarece, daca stai sa calculezi, cel mai mult timp in viata asta il petreci la munca, daca e sa excludem orele pe care le dormim. Dar…
Mie locul de munca nu-mi ofera satisfactii. Nu merg cu drag, nu-i duc lipsa dupa vreun concediu, redactia unde lucrez e locul in care merg o luna intreaga ca sa primesc un salariu ce ma ajuta sa traiesc. Da, stiu, nu sunteti de acord cu mine si o sa vi se para trist ca asa simt, insa ganditi-va putin cum ar fi sa aveti instincte de robot la faza asta. Pentru ca prea multi sunt tristi si frustrati din cauza locului de munca, desi castiga binisor. Si poate ca doar asta ar trebui sa conteze. Robotelul doar sa-si faca treaba.
Nu vreau sa ma am ca fratii cu colegii de birou, nu vreau sa fiu bff cu seful, nu am nevoie sa ma duc cu drag la redactie ca atunci cand mergeam la bunici, in copilarie. Daca nu se poate, asta e. Pentru a evita starile de cacat, hai sa mergem la munca doar ca sa ne luam banii. Hai sa stam acolo orele de program, dupa care sa cautam satisfactii in alte lucruri. Cu ajutorul persoanelor misto din jur, cu ajutorul pasiunilor, sa profitam de timpul liber incat sa ofere el multumirile de care avem nevoie cu totii.
Nu pot sa las biroul sa ma frustreze ori sa-mi dea o stare nasoala. Viata mea e prea scurta ca sa caut satisfactie la locul de munca, iar daca n-o gasesc, sa ma simt ca tarat de nazisti intr-un lagar de concentrare. Desi de multe ori satisfactiile se confunda cu remuneratia, consider ca pot munci intr-un loc doar pentru a castiga, iar sentimentul de multumire, bucuriile sufletului meu sa le dobandesc din alte parti, facand alte lucruri ce nu tin de munca aia. Gresesc?
As putea sa jur ca tipul asta a mai incercat sa devina bogat la acelasi concurs, acum cativa ani buni, pe vreme aceea miliardar. Isi mai aminteste cineva de el? Sau ii stiu moaca din alta parte?
Programe de calitate pentru fanii Capatos. Atentie la decor, personaje, subiectul zilei. Am auzit o replica: haide, Guru, baga-ma in spirala! Nimeni nu vrea sa educe poporul, vin alegerile.
Se termina un weekend fain in care am fost gazda, impreuna cu Bungust, dar si cu ceilalti patriarhi ai blogosferei albaiuliene, George si Marius, celor trei invitati pe care i-am avut in Alba Iulia: Somnulescu, Nebuloasa si Mihai.
Trebuie sa recunosc, pentru moment, in Alba Iulia vii doar ca sa vezi Cetatea, sa simti aerul istoriei, sa te bucuri de tot ce au reusit sa faca niste oameni si ale lor fonduri europene dintr-o chestie ce era lasata, la fel ca 80% din monumentele noastre istorice, in paragina. I-am simtit pe oameni incantati, entuziasmati, dornici sa revina, si, poate cel mai important, convinsi ca Alba Iulia si Cetatea ei merita vazuta. Oamenii aduc oameni. Cea mai buna promovare de care poate avea parte aceasta bucata de istorie sunt povestile oamenilor care ajung aici.
Multumiri speciale merg lui Emanuel, ghidul nostru de conjuctura, care si-a rupt din timpul sau liber si ne-a plimbat prin frumoasa Cetate, ne-a explicat niste lucruri, ne-a invatat istorie.
Ne-am vazut si cu Andrei Cismaru, Andreea, KorinaMS si Gusteru. Pentru ca noh, cele mai faine intalniri is alea neprogramate.
Multumim Hotel Parc pentru tot!
Altfel, daca aveti drum prin Alba Iulia si vreti sa ne vedem, dati un semn, bag de seama ca imi place sa fac pe gazda.
Cred ca romanii n-au cultura in nimic. Nu stim sa reciclam, nu vrem sa protejam mediu, nu ne intereseaza sa mergem cu bicicletele la munca, ne place sa hibernam 12 luni pe an.
Si mi-am amintit de un parc din Blaj, unul cu aparate de fitness, banci de impins, biciclete, chestii cu ridicari de greutati si alte lucruri ce te pot scoate din amorteala. Desi zic ca n-avem o cultura in nimic, sa stiti ca am vazut lume folosind acele aparate. Mai dam din cur jos, mai scapam de colacei, ne ingirijim putin de corpul nostru. Pana la urma miscare, ca in rest stim doar scaunul de la birou, scaunul din localul unde luam masa, locul din autobuz ori metrou sau patul/canapeaua de acasa.
Deci da, la Blaj, intr-o sambata in care eu eram acolo la o nunta, romanii pareau ca stiu sa faca sport, se bucurau de sala lor de fitness din aer liber. Iar o chestie asemanatoarea se doreste sa se faca si in Alba Iulia. Pe un proiect, cu banii celor de la Raiffeisen, chestia cu comunitatile.
Stiu ca ne este din ce in ce mai urat sa ne facem conturi, la toti ne e frica de spam si alte informatii nedorite, stiu si cat de satui sunteti unii dintre voi ca sa va ceara tot felul de dubiosi ajutorul pe net, insa astazi am eu nevoie, de fapt orasul, nu eu, de voturile voastre. Ca sa primeasca suma necesara (aprox 25000 lei), proiectul Parc Fit trebuie sa primeasca cat mai multe voturi. Trebuie un cont facut aici, urmat de vot dat aici, proiectului numit Parc Fit. Mi-a luat doua minute sa-mi fac contul si sa votez. Daca nu e deranjul prea mare, io va foarte multumesc.
De ce ma bag in asa ceva? Pentru ca stiu ce am zis in primul paragraf – nu avem cultura necesara – insa cred ca trebuie sa pornim de undeva. O sala de fitness in aer liber poate reprezenta ceva, altceva, nimic negativ, deci un lucru care n-are cum sa strice. In niciun fel. Cati or sa foloseasca aparatele din parc? Nu stiu. E tabloul Mona Lisa o superbitate ce te da pe spate? Nu cred. Dar milioane de oameni se inghesuie sa-l vada. Pentru ca exista.
